Ghidul raportului „Doing Business”

Cum poate o poziție bună în clasamentul „Doing Business” să influențeze investițiile străine

1 Prezentare generală

Dificultatea

Aproape 2.000 de articole din presa internațională au subliniat legătura dintre un clasament Doing Business înalt și investițiile străine directe. Aceste articole au fost scrise după ce Banca Mondială a lansat în 2016 raportul Doing Business. Articolele au creat paralele între un clasament Doing Business înalt și crearea de locuri de muncă, noile tehnologii și procesele pe care le pot aduce investițiile străine directe. În consecință, mulți proprietari de companii examinează datele Doing Business pentru a vedea cu ce țări este recomandat să facă afaceri.

Obiectivul

Să puteți decide dacă o poziție bună în clasamentul Doing Business este un indicator credibil al prezenței unui climat economic favorabil afacerilor. Acest ghid atestă dacă un indicator Doing Business ridicat reflectă un climat favorabil în general pentru a investi în altă economie.

2 Investițiile străine directe și scorurile Doing Business

Chiar dacă indicatorii Doing Business sunt axați pe companiile naționale mici și mijlocii, mulți legislatori au corelat îmbunătățirile exprimate în indicatori cu creșterea investițiilor străine directe (ISD).

Datele Doing Business ale Băncii Mondiale arată că, în 2011, economiile aflate mai aproape de scorul maxim pentru practica de reglementare au beneficiat de un număr de investiții străine directe semnificativ mai mare decât cele cu un scor mediu.1 Economiile cu un scor mediu au beneficiat de mai multe investiții străine directe decât cele cu scoruri mai scăzute.

Cum cuantifică Doing Business economiile

Indicatorii Doing Business folosiți aici sunt valori compuse ale climatului de investiții, obținute prin măsurarea a ceea ce se numește distanța față de frontieră.

Frontiera reprezintă o măsură ce ilustrează cât de departe este o economie de practica cea mai eficientă, sau cel mai mare scor obținut de orice economie din 2005 pentru fiecare indicator Doing Business.

În 2011, investițiile străine directe au fost mai mari pentru fiecare persoană pentru economiile aflate mai aproape de frontieră.

3 Principalele motive ale investițiilor străine directe

Există foarte multe studii referitoare la principalele motive ale investițiilor străine directe. Una dintre abordări consideră că investițiile străine directe sunt generate de trei factori:

  • cercetarea pieței – investițiile sunt determinate de dimensiunea economiei și de așezarea geografică a țării;
  • interesul față de eficiență – investițiile sunt determinate de capitalul uman sau de calitatea infrastructurii;
  • căutarea resurselor – investițiile sunt determinate de disponibilitatea resurselor naturale sau a altor elemente strategice.

Acești trei factori au fost studiați pe larg.2 Mai există și alte studii pe care le-am prezentat mai jos.

Studiul Gravity Model

Este conceput să explice motivele investițiilor străine directe între două țări. Cercetarea confirmă următorii factori drept motivele cele mai importante ale investițiilor străine directe:

  • dimensiunea pieței,
  • perspectivele de dezvoltare,
  • distanța față de piețele importante,
  • calitățile relative ale forței de muncă,
  • deschiderea față de comerț.

De exemplu, cu cât este mai mare piața, cu atât mai mare este domeniul de extindere în producție a economiilor. Astfel, cresc șansele de producție la prețuri competitive.

Economiile din Europa Centrală și de Est au beneficiat de un număr mare de investiții străine directe în ultimele decenii, deoarece sunt considerate puncte de intrare pe imensa piață europeană. De asemenea, acestea au o forță de muncă relativ bine educată.

Cadrul instituțional și de reglementare

Cadrul instituțional și de reglementare al unei țări s-a dovedit a fi un alt factor important al prezenței investițiilor străine directe.

Un studiu arată că independența judiciară și o piață a muncii flexibilă determină în mod semnificativ investițiile străine directe, în funcție de sectorul investiției.3

Bariere în calea investițiilor străine directe

Corupția este o piedică semnificativă în calea investițiilor străine directe. Are un efect echivalent cu o impozitare ridicată a companiilor străine.

Impozitele indirecte îi descurajează pe investitorii străini să facă investiții, deoarece sunt mai mari decât impozitele directe pe venit din multe țări pentru companiile străine.

Reglementările referitoare la companii și numărul de proceduri privind înființarea unei companii străine reprezintă bariere în calea investițiilor.

4 Concluziile Doing Business

Un studiu recent asupra datelor Doing Business colectate în decurs de patru ani arată că un clasament Doing Business înalt este corelat în mod semnificativ cu un număr mai mare de investiții străine directe4 într-o țară, deoarece este considerat un climat atractiv pentru investiții.

Cercetări similare au arătat că reglementările stabilite pentru companii, măsurate în funcție de Doing Business, influențează impactul investițiilor străine directe. De exemplu, economiile cu reglementări mai eficiente privind începerea unei afaceri beneficiază mai mult de investițiile străine directe pe care le primesc.

Ce dezvăluie datele Doing Business

Doing Business a efectuat o analiză economică a relației dintre indicatorii Doing Business și numărul de investiții străine directe. Analiza a urmat, în general, modelul folosit de un studiu din 2011.5 Acest studiu a evaluat relația dintre performanța unei economii exprimată în indicatori Doing Business și numărul total de investiții străine directe din toate celelalte economii. Studiul a luat în considerare diferențele dintre situația macroeconomică și cea de legiferare.

Noul studiu a folosit scorurile „distanței față de frontieră”, nu poziționarea economiei, deoarece aceste scoruri au fost considerate un instrument mai exact pentru a măsura cât de aproape sunt reglementările pentru companii de cea mai eficientă practică.

Analiza a ținut cont de diferențele dintre exporturile de resurse naturale și a cuprins un eșantion mai mare, cu 145-160 de economii care au corespuns specificațiilor.6

Acest studiu a determinat dacă scorurile distanței față de frontieră dintr-un an sunt asociate cu numărul total de investiții străine directe din anul următor.

Concluziile noului studiu

Noul studiu a luat în considerare diferențele în materie de venit, inflație, dimensiunea populației, măsuri de guvernare, deschidere către comerț și exporturi de bunuri primare.

Concluziile au demonstrat clar că un scor de frontieră este asociat semnificativ cu un număr mai mare de investiții străine directe.

Alte concluzii ale cercetării

Investițiile mai mari pe plan național și creșterea produsului intern brut7 sunt asociate cu reforme care îmbunătățesc calitatea mediului de reglementare.

5 Reglementările bune înseamnă și un climat de afaceri bun

Datele Doing Business arată că există o legătură statistică puternică și semnificativă între investițiile străine directe și nivelul general de reglementare măsurat prin indicatori Doing Business. Acestea reflectă mai clar climatul general de investiții, nu doar ceea ce este important pentru companiile mici sau mijlocii.

De asemenea, concluziile dovedesc ideea generală că guvernele care aduc reglementări bune într-un anumit domeniu, cum a fi mediul de afaceri intern, aduc de obicei reglementări la fel de bune și în alte domenii, cum ar fi cel al investițiilor străine.8

Compararea indicatorilor Doing Business cu alte măsuri ale mediului de reglementare întărește și mai mult acest punct de vedere.

De exemplu, indicatorii Doing Business sunt strâns legați de alți indicatori similari din cadrul proiectului Investiții la nivel transfrontalier, care se axează pe reglementarea investițiilor străine directe. Corespondența dintre măsurile ce reprezintă distanța față de frontieră a celor două seturi de indicatori este de 57%.

Corespondența dintre complexitatea și costurile necesare înființării unei companii locale (măsurate prin Doing Business) și complexitatea înființării unei filiale locale a unei companii străine (măsurate de proiectul Investiții la nivel transfrontalier) este de 81%.

Sunt necesare, în medie, opt proceduri și 26 de zile pentru a înființa o companie locală în economiile vizate de proiectul Investiții la nivel transfrontalier, în timp ce, pentru a înființa o companie cu proprietate străină în aceste economii, sunt necesare, în medie, 10 proceduri și 41 de zile.

Corespondența a fost calculată în funcție de distanța față de frontieră pentru înființarea unei companii (măsurată prin Doing Business) și distanța față de frontieră pentru înființarea unei companii cu proprietate străină (măsurată de proiectul Investiții la nivel transfrontalier).

Ce este proiectul Investiții la nivel transfrontalier?

Proiectul Investiții la nivel transfrontalier a fost lansat de Grupul Băncii Mondiale în 2010 și specifică indicatorii reglementărilor privind investițiile străine directe în cadrul economiilor. Indicatorii menționați în acest ghid se bazează pe date referitoare la 87 de economii incluse în raportul Investiții la nivel transfrontalier, precum și pe date colectate despre alte cinci economii care nu au fost incluse în raportul inițial.

Pe scurt

Investițiile străine directe sunt mai mari în cazul economiilor cu indicatori Doing Business mai buni, chiar și atunci când se ține cont de diferențele dintre economii în funcție de alte aspecte care sunt considerate importante pentru investițiile străine directe. Un mediu de reglementare puternic încurajează, de asemenea, investițiile străine.

6 Surse

  1. Indicatorii Doing Business pot fi agregați în mai multe moduri pentru a crea măsuri compuse privind climatul investițiilor.

  2. Pentru o prezentare generală a acestor studii, consultați, de exemplu, Blonigen și Piger (2011); și Hornberger, Battat și Kusek (2011).

  3. Walsh și Yu (2010)

  4. Jayasuriya (2011)

  5. Jayasuriya (2011)

  6. Jayasuriya (2011) estimează influența clasamentelor Doing Business din 84 de economii și menționează că acest eșantion mai mic de economii este cauzat de întrebuințarea unui panou dezechilibrat.

  7. De exemplu, Haidar (2012).

8: Geginat, Gonzalez și Saltane (2012).